Petrila

Virtual tour/mapsOfficial WebsiteWiki (en)Wiki (ro)
Above: Take a virtual tour of the town with Google Maps Street View (just click on street arrows)


Petrila
Catholic Church in Lonea
Catholic Church in Lonea
Coat of arms of Petrila
Location in Hunedoara County
Location in Hunedoara County
Petrila is located in Romania
Petrila
Petrila
Location in Romania
Coordinates: 45°27′0″N 23°25′12″E / 45.45000°N 23.42000°E / 45.45000; 23.42000
CountryRomania
CountyHunedoara
Government
 • Mayor (2020–2024) Vasile Jurca[1] (PSD)
Area
308.68 km2 (119.18 sq mi)
Elevation
675 m (2,215 ft)
Population
 (2021-12-01)[2]
19,600
 • Density63/km2 (160/sq mi)
Time zoneEET/EEST (UTC+2/+3)
Postal code
335800
Area code+40 x54
Vehicle reg.HD
Websitewww.orasulpetrila.ro

Petrila (Romanian pronunciation: [peˈtrila]; Hungarian: Petrilla) is a town in the Jiu Valley, Hunedoara County, Transylvania, Romania. It is located near the confluence of the rivers Jiul de Est, Taia, and Jieț.

The town administers four villages: Cimpa (Csimpa), Jieț (Zsiec), Răscoala (Reszkola), and Tirici.

History[edit]

A Romanian town in the Carpathian Mountains, Petrila is an ancient settlement, but its existence was not documented until 1493 in a donation letter between Vladislav the First, King of Hungary and a Romanian prince named Mihai Cande.

The name of the town was noted in 1733 as coming from the Latin word “petrinus” ("pietros" in Romanian), which can be translated into English to mean “of stone”, a reference to the large coal deposits in the area that would become a profitable export in the Industrial Revolution. The exploitation of coal deposits in and around Petrila made the town grow as a single-industry town, revolving either around the mining of coal or the processing of the coal mined there, which is listed under the grade “Pitcoal”. Mining operations began in 1840, but the town would remain sparsely populated until the arrival of Western Moldavian workers forced to relocate by the former president of Romania Nicolae Ceaușescu under Communist rule. The restructuring of the economy since the Romanian Revolution of 1989 has led to a decrease in production and supply for the region, including Petrila.

It was the site in recent times of the Petrila Mine disaster, wherein two methane gas explosions in a coal mine on November 15, 2008 killed at least 12 miners and/or rescue workers. This is not the first time this millennium a coal mine in Petrila has suffered such an incident; another similar incident occurred in 2001.[3]

Economy[edit]

The mining in the town began in 1840 and the peak production of coal was in 1984 1,255,240 tonnes, since then it decreased to 504,000 tonnes.

Population[edit]

Historical population
YearPop.±%
195619,955—    
196624,796+24.3%
197725,173+1.5%
199229,302+16.4%
200228,742−1.9%
201121,373−25.6%
202119,600−8.3%
Source: Census data

At the 2011 census, Petrila had a population of 21,373; of these, 93.97% were Romanians, 4.9% Hungarians, and 0.73% Roma. At the 2021 census, the town had a population of 19,600.[4]

Natives[edit]

See also[edit]

References[edit]

View from the Parâng mountain hut

External links[edit]

Petrila
Petrilla
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Petrila se află în România
Petrila
Petrila
Petrila (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°27′0″N 23°25′12″E ({{PAGENAME}}) / 45.45000°N 23.42000°E

Țară România
Județ Hunedoara

Atestare documentară1493

ReședințăPetrila[*]
ComponențăPetrila[*], Cimpa, Jieț, Răscoala, Tirici

Guvernare
 - PrimarVasile Jurca[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total308,68 km²
Altitudine675 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total19.600 locuitori
 - Densitate74 loc./km²

Fus orarUTC+2

Localități înfrățite
 - SzentgotthárdUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Petrila
Poziția localității Petrila
Poziția localității Petrila

Petrila este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Cimpa, Jieț, Petrila (reședința), Răscoala și Tirici. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț, în Depresiunea Petroșani sau popular "Valea Jiului", cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493.

Petrila este cunoscută cel mai mult pentru minele Lonea și Petrila (ambele fiind în ziua de astăzi închise).

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la est de masivul Șurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroșani.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Petrila

     Români (88,64%)

     Maghiari (2,67%)

     Alte etnii (0,37%)

     Necunoscută (8,32%)


Componența confesională a orașului Petrila

     Ortodocși (74,68%)

     Penticostali (6,83%)

     Romano-catolici (4,66%)

     Reformați (1,76%)

     Martori ai lui Iehova (1,01%)

     Alte religii (2,08%)

     Necunoscută (8,98%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Petrila se ridică la 19.600 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 22.692 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,64%), cu o minoritate de maghiari (2,67%), iar pentru 8,32% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,68%), cu minorități de penticostali (6,83%), romano-catolici (4,66%), reformați (1,76%) și martori ai lui Iehova (1,01%), iar pentru 8,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Petrila - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Petrila este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Vasile Jurca[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat13             
Partidul PRO România3             
Partidul Național Liberal3             

Climă[modificare | modificare sursă]

Umezeala aerului este relativă, media lunară a umezelii aerului fiind mai ridicată în sezonul rece (84-88%) și mai scăzută în cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se înregistrează în intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasa este luna iunie cu 120-140 ml în medie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Petrila în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X) [sursă?], cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în 1501, lânga acestea se amintește Kaprisowar (Căprișoara), în Vulcan, ca fiindu-i proprietăți "ab antiquo". Chiar și mai înainte, în jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O data cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 de familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Monumente[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Sfânta Barbara din Petrila
  • Monumentul Eroilor Români. Opera comemorativă, înaltă de 3 m, a fost amenajată ca „Un omagiu eroilor necunoscuți, morți pentru patrie“. Are forma unui templu, fiind compusă din piatră și beton.

Resursele subsolului[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a stratelor purtătoare de cărbune din Bazinul Văii Jiului care prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 km². Cărbunii de aici sunt de vârstă terțiară și se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100–125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii din Bazinul Văii Jiului, considerați în trecut drept cărbuni bruni, potrivit clasificării internaționale în vigoare, sunt repartizați astăzi la grupa huilei.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petrila