Petroșani

| Virtual tour/maps| Official Website| Wiki (en/ro)| Travel to Petroșani| Communities & Links
Above: Take a virtual tour of the town with Google Maps Street View (just click on street arrows)


| Wikipedia (en)
Petroșani
Petrosani Town.jpg
Coat of arms of Petroșani
Coat of arms
Location in Hunedoara County
Location in Hunedoara County
Petroșani is located in Romania
Petroșani
Petroșani
Location in Romania
Coordinates: 45°24′44″N 23°22′24″E / 45.41222°N 23.37333°E / 45.41222; 23.37333Coordinates: 45°24′44″N 23°22′24″E / 45.41222°N 23.37333°E / 45.41222; 23.37333
Country Romania
CountyHunedoara
Government
 • MayorTiberiu Iacob-Ridzi[1] (PNL)
Area
195.56 km2 (75.51 sq mi)
Population
 (2011)[2]
37,160
 • Density190/km2 (490/sq mi)
Time zoneEET/EEST (UTC+2/+3)
Vehicle reg.HD
Websitewww.petrosani.ro

Petroșani (Romanian pronunciation: [petroˈʃanʲ]; German: Petroschen; Hungarian: Petrozsény) is a city in Hunedoara County, Transylvania, Romania, with a population of 34,331 (2011). The city has been associated with mining since the 19th century.

History[edit]

"Pietros" means "stony, rocky" in Romanian. The city of Petroșani was founded in the 17th century (around 1640). In 1720, an Austrian cartographer mentions that the entire Jiu Valley was intensely populated and settlements could be seen from one end to the other.

During the 1818 census, Petroșani had 233 inhabitants, while the entire Valley counted 2,550. During this time, the main activity of the people was shepherding and no urban settlement had appeared yet.

Around 1840 coal surface mining began in Petroșani, Vulcan and Petrila.

The population experienced massive growth only in the 20th century during the communist regime, as many workers were brought in from other parts of the country.

As other cities from the Jiu Valley, throughout the second half of the 19th century and most of the 20th century, most activities in the city revolved around the mines. But after the fall of the communist regime, many mines were closed, and the city, just like the whole valley, was forced to diversify the economy. This has also led to a significant population decline: Petroșani is one of the Romanian cities which has experienced the fastest population loss from the 1990s onwards.[3]

Geography[edit]

Jiu Valley on the map of Romania. Petroșani is the largest city of the valley, a traditionally mining area

Petroșani is located in the Jiu Valley, which is the entrance to the Retezat National Park and provides access to the Vâlcan, Parâng and Retezat mountains. The city administers four villages: Dâlja Mare (Nagydilzsa), Dâlja Mică (Kisdilzsa), Peștera (Zsupinyászuvölgy) and Slătinioara (Szlatinova községrész).

Landmarks[edit]

  • Sfinții Arhangeli Church ("Holy Archangels Church"), built in the 18th century.
  • The "I. G. Duca" school, built in 1935
  • The Hungarian school - built in 1873 by Germans and inhabited by a group of 50 Catholic nuns from a monastery near Munich
  • The Old Theater, built in 1886
  • The Lutheran Church, built between 1892 and 1896
  • The Mining Museum, built in 1920
  • The actual Sports School building, built in 1919
  • The "I. D. Sîrbu" Theater Hall, built in 1905
  • The Justice Court building, built in 1910
  • The actual Students theater, built in 1922
  • The Unitarian Church, built between 1924 and 1928
  • The University of Petroșani, built in 1948
  • The Jiul Shopping Center, re-opened in December 2007 after renovation, initially built in the early 1980s

Social events[edit]

The following social events take place in Petroșani:

  • the Dramatic Theater offers a wide variety of performance every week
  • the annual international folklore festival
  • the Folk Music Festival Cântecul Adâncului... ("Song of the Deep")
  • artistic summer camps organized by the Petroșani University
  • art, numismatic and caricatures exhibitions
  • piano and violin recitals, offered by the Music School
  • the Petroșani Days festival, usually organized in autumn
  • the annual Underground Valley Graffiti Fest

Demographics[edit]

Historical population
YearPop.±%
1930 15,405—    
1948 14,138−8.2%
1956 23,052+63.0%
1966 35,187+52.6%
1977 40,664+15.6%
1992 52,390+28.8%
2002 45,447−13.3%
2011 34,331−24.5%
Source: Census data

At the 2011 census, 90.59% of inhabitants were Romanians, 6.54% Hungarians, 1.82% Roma and 0.35% Germans. At the 2002 census, 83.3% were Romanian Orthodox, 7.2% Roman Catholic, 3.7% Reformed, 2.2% Pentecostal, 0.9% belonged to another religion and 0.8% Greek-Catholic.

Natives[edit]

Gallery[edit]

References[edit]

  1. ^ "Results of the 2016 local elections". Central Electoral Bureau. Retrieved 3 April 2020.
  2. ^ "Populaţia stabilă pe judeţe, municipii, oraşe şi localităti componenete la RPL_2011" (in Romanian). National Institute of Statistics. Retrieved 4 February 2014.
  3. ^ "Topul localitatilor cu cea mai dramatica scadere a populatiei". hotnews.ro. Archived from the original on 23 October 2017. Retrieved 26 April 2018.

External links[edit]

| Wikipedia (ro)
Pentru un sat, vedeți Petroșani, Constanța. Pentru o depresiune, vedeți Depresiunea Petroșani.
Petroșani
—  municipiu  —
Fotografie panoramica asupra orasului
Fotografie panoramica asupra orasului
Stemă
Stemă
Petroșani se află în România
Petroșani
Petroșani
Petroșani (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°24′44″N 23°22′24″E / 45.41222°N 23.37333°E45°24′44″N 23°22′24″E / 45.41222°N 23.37333°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA86990

ReședințăPetroșani[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarFlorin-Tiberiu Iacob-Ridzi[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total195,56 km²
Altitudine615 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 37160 locuitori
 - Densitate231 loc./km²
 - Recensământul anterior, 200245.195 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal335700

Localități înfrățite
 - VárpalotaUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Poziția localității Petroșani
Poziția localității Petroșani
Hartă de poziționare pentru Petroșani

Petroșani (în maghiară Petrozsény, în germană Petroschen) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, Petroșani (reședința) și Slătinioara. Are o populație de 37.160 locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la o altitudine de 615–620 m în Depresiunea Petroșani sau popular "Valea Jiului", fiind principalul municipiu al acestei zone. Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Complexului Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut. Localitatea a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”.

Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem de la 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” amintește și de Petroșani.

La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila, iar în 1845, apar migrații masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilvaniei.

Pe 25 august 1869, în timpul lucrărilor la linia ferată și la construcția gării Petroșani s-a găsit un tezaur monetar de argint, numărând peste 200 de monede, tetradrahme barbare, de imitație, după monedele macedonene emise de Filip al II-lea, alături de o serie de materiale arheologice aparținând începutului epocii fierului. Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la Petroșani se încadrează în grupa imitațiilor servile după prototip, și se datează în secolul III î.e.n.

Petroșani a fost declarat oraș în 1930.

Istoricul câtorva clădiri[modificare | modificare sursă]

Teatrul Dramatic din Petroșani
Biserica ortodoxă Sfânta Treime
Biserica greco-catolică „Pogorârea Spiritului Sfânt” (neretrocedată)

Gara Petroșani a fost dată în folosință în 1870, odată cu linia ferată Petroșani-Simeria, este una dintre cele mai vechi construcții din Petroșani.

Școala Generală Nr. 1: În anul 1870, din inițiativa societății miniere Petroșani, se înființează o școală cu limbă de predare germană, pentru copiii muncitorilor ce au fost colonizați aici pentru a lucra în minele de cărbuni, pentru ca doi ani mai târziu să aibă loc la Petroșani, deschiderea unei Școli de Stat. Aceasta va deveni mai târziu Școala Generală nr. 1. În 1935, se decide construirea unui nou sediu, pe actuala stradă 1 Decembrie, iar inaugurarea oficială a actualului sediu a avut loc la data de 9 noiembrie 1936

Școala Maghiară: În 1873 izbucnește în Valea Jiului o epidemie de holeră. După puțină vreme a venit un grup de 50 de călugărițe catolice, de la o mănăstire franciscană din apropiere de München care s-au consacrat îngrijirii bolnavilor. Tot aici a funcționat Școala Maghiară, apoi devine Școala Generală nr.4, urmând a fi retrocedată Bisericii catolice și să se reia cursurile în limba maghiară, în 2005.

Școala Generală Avram Stanca, a activat pana in 2001 sub numele de Școala Generală nr. 4. Noul sediu se afla langa cel vechi.

Teatrul Vechi, numit pe vremuri "Cazinoul Muncitoresc", a fost construit de Societatea Anonimă Română Petroșani între anii 1923-1925, in deschiderea acestuia cantand marele compozitor George Enescu.[5]

Biserica Evanghelică a fost ridicată între anii 1892-1896 și renovată în 1910.

Muzeul Mineritului: în jurul anului 1900, se construiește clădirea ce aparține Muzeului Mineritului din anul 1961, înainte fiind casă de locuit.

Școala Sportivă a fost inaugurată în anul 1904. În 1919 a fost naționalizată și transformată în Liceu de Stat și ulterior în Școala Sportivă Petroșani. Aici au antrenat, înainte de a pleca la Deva, și apoi în America, soții Marta și Bela Karolyi.

Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu: În 1905 se construiește Casa de oaspeți „Gheorghe Apostol”, și ulterior Cazino al Funcționarilor Superiori. Devine apoi teatru.

Judecătoria Petroșani: În anul 1910 ia ființă Judecătoria de Ocol. Singura din Valea Jiului și dispune de trei săli de judecată: două în clădirea principală, și a treia într-o clădire anexă.

Casa de Cultură a Studenților sau fostul Spital de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosință în 1922 fiind construit de Societatea „Petroșani”. Principele Mircea a fost cel de-al șaselea copil al Reginei Maria și s-a născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, iar în memoria acestui copil petroșănenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”.

Biserica Unitariană: În perioada 1924-1928 se construiește biserica unitariană.

Universitatea din Petroșani: În anul 1948 ia ființă Institutul Cărbunelui, citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. și cuprindea inițial o facultate de exploatări miniere și preparare a cărbunelui. Arhitectura clădirii este bazată pe un proiect sovietic.

În prezent în cadrul Universității din Petroșani există trei facultăți: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică și Facultatea de Științe. La Universitatea din Petroșani se pot face studii în domeniul ingineriei, al științelor economice și birotică.[6]

Casa de serviciu a lui Nicolae Ceaușescu a fost construită în 1970, ulterior a devenit sediu al Securității în perioada comunistă.

Localnici din Petroșani la 1906
Stema orașului în perioada interbelică

Casa de Cultură „Ion Dulămiță” a fost inaugurată în iunie 1966 se dă în folosință având o capacitate de 800 de locuri. În 1979 a fost renovată, construindu-se balconul în exterior.

Stadionul Clubului Sportiv Jiul Petroșani s-a inaugurat la 1 august 1982 un stadion de 20 000 locuri și o pistă de alergări, renovat în 2004

În 1992 în Petroșani, a fost înființată cunoscuta trupă de rock, Gothic România.

Liceul Teoretic Mihai Eminescu a fost infiintat la 1 septembrie 1993. Din 2001 liceul poarta numele marelui poet. Este considerat unul dintre cele mai bune licee din județul Hunedoara, iar in 2009 a urcat chiar in topul clasamentului, datorita atat mediilor foarte mari de admitere cat si participarilor la etapa nationala a olimpiadelor (20 de participari).

Biserica Penticostala FILADELFIA Petrosani este cea mai mare biserica penticostala de la Petrila pana la Targu-Jiu.

Turism[modificare | modificare sursă]

  • Din Petroșani se ajunge ușor în masivul Parâng prin intermediul telescaunului, cabane și pârtii de schi frecventate de elevii școlii de sport, de turiști din țară cât și din străinătate.
  • În suburbiile Petrosaniului înspre zonele de altitudine montane începe zona locuită de așa-numiții momârlani ce au ca ocupație principală păstoritul.
  • Rezervația naturală “Piatra Crinului” (0,5 ha).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație.

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și izvoare.Acesta se afla la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest.

Geologie[modificare | modificare sursă]

Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic binedefinit, ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general.

După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se înscrie în acel uriaș culoar longitudinal, care împarte Carpații Meridionali. Acesta este un culoar depresionar cu accentuări puternice regionale, care ține nu numai de modelarea târzie a Carpaților Meridionali, ci și de însăși structura lor și de definirea tectonică a acestei unități în diferite etape geologice.

Prima schițare a bazinului în care se gasește și Municipiul Petroșani, ține încă din faza orogenică mezocretacică a șariajului carpatic, dar numai cu multe milioane de ani mai târziu, în oligocen, s-a produs scufundarea și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin.

Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din conglomerate cu ciment argilos roșu. Fragmentele de roci cristaline și dispunerea lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indiciu pentru aspectul general al regiunii din acea epocă. Munții din jur formau în marea oligocenă un adevărat arhipelag supus unei eroziuni active. Apele scurte și repezi brăzdând insulele arhipelagului au transportat aluviunile grosiere, care, depuse pe fundul mării, au devenit conglomeratele scoase la zi de eroziune pe laturile de sud si de vest ale bazinului. Trecerea de la oligocen la miocen a însemnat nu numai o domolire a intensității sedimentării și schimbării naturii formațiunilor (o alternanță de marne și argile) dar și începutul unei faze de depunere de o importanță deosebită pentru această regiune.

În noul orizont marno-argilos, care avea o grosime de aproximativ 300m și care a fost depus în cu totul alte condiții , au apărut numeroase intercalații de gresii, șisturi, cărbunoase și cărbuni, ceea ce atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile și trunchiurile unor arbori care cresc azi numai în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune.

Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte marine, formate din gresii și marne, cu strate lagunare propriu-zise, reprezentate prin roci bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate prin cărbuni, ne permit să deosebim mumeroasele cicluri de sedimentare, datorate unor mișcări eustatice ale bazinului. Într-un astfel de ciclu s-au format la început depozite marine, uneori conglomeratice, apoi depozite lagunare cu șisturi bituminoase, ciclul încheindu-se cu o fază de apă dulce în timpul căreia s-a stabilit în bazin o turbărie din care a ieșit un strat de cărbune”.

Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufunadre a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizate.Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbirea procesului de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială (cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a deveni uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit uscat. Acest uscat a fost antrenat în mișcările de înălțare în bloc al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la formarea lui. Odată ce apele au început să erodeze relieful acestea au înlăturat stratele unul după altul,iar în văile lor au format defilee. Existența unei succesiuni de roci cu comportare diferită la eroziune a permis sculptarea unor forme interesante (pereți abrupți, țancuri) care întăresc pitorescul regiunii.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune și brune galbui.

Clima[modificare | modificare sursă]

Forma alungită a orașului, cât și izolarea lui de către munții înalți, are o mare influență asupra aspectelor climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stopează deplasarea maselor de aer, astfel că adăpostul oferit de ei împiedică primenirea aerului din depresiune. Datorită acestui lucru și a industrializării, străziile, copacii și iarba din oraș au căpătat un aspect specific marilor regiuni carbonifere. Peisajul orașului poate fi comparat cu cel din bazinul Ruhr, atunci când ceața acoperă orașul și stagnează sub protecția culmilor din jur.

În Petroșani mai are loc un fenomen termic interesant, cel de invesiune termică. Acest proces poate fi descris ca niște stagnări și răciri ale aerului alunecat de pe înălțimile munților spre oraș. Sub influența acerstor stagnări și răciri , cele mai coborâte temperaturi depășesc minus 30 °C(-31,4 °C la 14. Ianuarie 1893), în timp ce la stația Parâng sitauată cu 900-1000m mai sus , cele mai coborâte temperaturi nu au depășit - 24 °C. Astfel gerurile sunt mai puternice în Petroșani decât pe înălțimile din jur, dar nu și mai lungi. Deși în Parâng se resimte o domolire a gerurilor, asta nu înseamna că durata acestora se reduce, căci ziele considerate geroase , cu temperaturi de sub -10 °C sunt mai numeroase pe munte decât la Petroșani, unde se produc răciri accentuate prin radiație. Tot datorită adunării aerului rece, putem să întâlnim în luna mai brume și zile cu înghețuri de primăvară.

Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8º) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4 °C mai mari, iar cele anuale cu 2-3 °C, decât zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10 °C este mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate mai reci, iar numarul zilelor de vară cu temperatura de peste 25 °C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de 700–800 mm/an.

Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că activitatea industrială este intensă și atmosfera mai poluată, ploile au o frecventă mare. Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente.

Vegetație și faună[modificare | modificare sursă]

Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare.

Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine.

Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele.

Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Centru[modificare | modificare sursă]

Stradă pietonală în Petroșani

Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani.

Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt:

  • Parcul Central Carol Schreter (Fântâna Arteziană, Noul Parc European, Cupola, etc.)
  • Supermarket-urile și magazinele mari (Carrefour, Penny, Billa, Profi, Lidl,Profi City)

Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani au fost reabilitate de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi.

2007-2009 Reabilitarea Drumurilor din Zona Centrală
2009-2010 Reabilitarea Drumurilor din rămase în Petroșani
2010-2011 Reabilitarea Clădirilor și construirea unor magazine noi
2011-2012 Dotarea școlilor cu tehnologie de ultimă oră și modernizarea zonei de nord-est

Colonie[modificare | modificare sursă]

Gara din Petroșani, aflată la marginea cartierului Colonie

Colonia muncitorească din Petrosani a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul Imperiului Austro-Ungar, o dată cu dezvoltarea industriei miniere. O caracteristică a cartierului o reprezentau străzile largi pentru acea vreme, care erau și surprinzător de drepte. În acest cartier funcționa o baie comunală, precum și un cazino. Baia comunală a dispărut. Locuințele deținute de mineri la sfârșitul secolului al XIX-lea erau de o calitate mai bună decât cea a multor case ale burghezilor din alte zone ale României. Cartierul Colonie este situat în partea de vest și de nord-vest a orașului, fiind limitat de restul orașului de către calea ferată CFR .

Aeroport[modificare | modificare sursă]

Cartierul Aeroport este situat în partea de sud-est a orașului. Simboluri importante ale acestui cartier vechi sunt Biserica Greco-Catolică și Avionul Artificial din Petroșani. Unii spun că Avionul Artificial din Petroșani era funcțional mai demult, iar acum este așezat în centrul cartierului, pentru a le aminti celor din Petroșani de acele vremuri. Cartierul este cunoscut ca a fi învechit, însă, începând cu anul 2007, de când Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit primar al Petroșaniului, se lucrează la reabilitarea Cartierului Aeroport.

  • Supermarket-urile și magazine mari (Kauffland, Deichmann, Takko, dm)

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Petroșani

     Români (83,22%)

     Maghiari (6,05%)

     Romi (1,6%)

     Necunoscută (8,55%)

     Altă etnie (0,55%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Petroșani

     Ortodocși (76,92%)

     Romano-catolici (6,65%)

     Reformați (2,73%)

     Penticostali (2,09%)

     Necunoscută (8,63%)

     Altă religie (2,94%)

Conform recensământului din 2002 în Petroșani traiesc 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii.

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei.[7]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la 37.160 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 45.195 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,05%) și romi (1,61%). Pentru 8,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,92%), dar există și minorități de romano-catolici (6,66%), reformați (2,74%) și penticostali (2,1%). Pentru 8,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Petroșani - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie[modificare | modificare sursă]

În Petroșani se află compania distribuitoare de țevi Hydrosystems, controlată de grupul olandez Mega Valves.[9][10][11]

Politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Petroșani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Florin-Tiberiu Iacob-Ridzi[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat7         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2         
Candidat independent1         

Între 1996-2000 și 2004-2007 primar al municipiului Petroșani a fost Carol Schreter, din partea Partidului Alianța Civică, respectiv PD, decedat la 9 februarie 2007. Între 2000 si 2004, primar a fost Gheorghe David (PSD).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ „Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara”. 
  6. ^ Universitatea din Petrosani
  7. ^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=1376
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ Investitie olandeza de 1 mil. euro intr-un depozit de tevi si fitinguri, la Petrosani, 2 februarie 2007, Ziarul financiar, accesat la 1 decembrie 2014
  10. ^ Hydrosystems isi face depozit la Constanta cu un milion de euro, 5 martie 2007, Laurentiu Cotu, Ziarul financiar, accesat la 1 decembrie 2014
  11. ^ Marile afaceri ale micilor orase, 14 februarie 2007, RL Online, România liberă, accesat la 1 decembrie 2014
  12. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Badea Lucian, Valea Jiului, București: Editura Științifică, 1971
  • Preda Ion, "Valea Jiului: de la izvoare până la vărsare", București, Editura Sport-Turism, 1985
  • Stanca Sebastian, "Monografia istorio-geografică a localității Petroșani din Valea Jiului", Editura Fundației culturale Ion D. Sârbu, Petroșani, 1996

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petroșani

Petroșani is a city in Hunedoara County, Transylvania, Romania.The city has a population of around 35,000.

Understand[edit]

Petroșani is in the Jiu Valley, which is the entrance to the Retezat National Park and provides access to the Vâlcan, Parâng and Retezat mountains. The city was founded in the 17th century (around 1640). In 1720, an Austrian cartographer mentions that the entire Jiu Valley was intensly populated and settlements could be seen from one end to the other. During the 1818 census, there were 233 inhabitants, while the entire valley counted 2550. During this time, the main activity of the people was shepherding and no urban settlement had appeared yet. Around 1840, coal surface mining began in Petroșani, Vulcan and Petrila. The population grew significantly only in the 20th century during the communist regime, as many workers were brought in from other parts of the country.

Get in[edit]

By car[edit]

By bus[edit]

Transport with maxi-taxi is an effective way to travel in the Jiu Valley. Minibuses carry passengers between the Jiu Valley cities and to and from Deva. Minibuses leave from 10 to 10 minutes or more often.

Inter-city transport: Petroșani-Lonea, Petroșani-Uricani, Petroșani-Aninoasa is provided by: SC ZMK Ltd.- 93 cars (Maxi Taxi). Dealului no. 17. +40 722 559 945, +40723 379 241

Travel ticket prices are: Petroșani - Vulcan: 1.5 lei Petroșani - Lupeni: 2.0 lei Petroșani - Uricani: 2.5 lei

By train[edit]

There are trains arriving at Petroșani Train Station from Bucharest, Timișoara, Cluj-Napoca, Deva, Arad, Craiova etc. Check timetable here [dead link].

Get around[edit]

Local transport between Market Victoria-Airport is made by family associations, individuals, businesses - number of cars: 107.

See[edit]

  • Parâng. Parâng is an attraction for Romanian and foreign tourists because of natural resources: mountain landscapes, glacial lakes, forests, a botanical reserve and ski slopes. It is located in the southeast of Hunedoara county, about 100 km from Deva the capital of the county, being part of the Southern Carpathians, Parâng - Șureanu group. Parâng Mountains occupy an area of 1100 square kilometers bordering Sureanu Mountains to the north, north-west Retezat Mountains, east Căpățânii Mountains and to the west are separated by Jiului Gorge from Vâlcan Mountains. The Parâng Mountains peaks of rare beauty are:Big Parâng Peak - 2519 m, the third highest peak in Romania;Carja Peak - 2405 m; Small Parâng Peak - 2074 m. Parang Mountains shelter 22 glacial lakes including: Roșiile Lake; Galcescu Lake; Mija Lake; Green Lake. In the winter besides skiing,one can practice other winter sports such as luge, snowboard, motoscooter rides and paragliding flight.
  • Culture House of Unions Ion Dulamă, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100, +40 254 541483.
  • Theater I.D. Sarbu (historical monument), Str. Mihai Viteazu nr. 2, +40 254 541154.
  • Mining Museum (historical monument dating from 1920), Str. Nicolae Balcescu nr. 2, +40 254 541744. 10:00 - 17:00, closed Monday. Between 1961-1962 opens at Petroșani the Mining Museum as a tribute to the miners work, evoking the history of mining and mining technology development of coal exploitation.
  • [formerly dead link] Petroșani City Library, Str. Viitorului bl. 9 A, ap. 23-24, +40 254 515522.

Historical monuments[edit]

  • Wooden Church of the Holy Archangels - sec. XVIII.
  • Former officials casino - since 1905.
  • Former dispensary Prince Mircea - 1925, now the Student House of Culture.
  • Former workers casino - 1925.
  • 1 Dacian fortress of Bănița (Cetatea dacică Bănița).

Do[edit]

  • Go skiing in Parâng or Straja. You can go skiing between November to April,more or less depending on weather conditions.

Parks[edit]

  • Central Park, str. 1 Decembrie 1918 (near Hotel Petroșani (area of 2 ha)).
  • European Community Park, str. 1 Decembrie 1918 (near Petroșani State Theater (area of 0.3 ha)).
  • Hospital Park, str. 1 Decembrie 1918 (near Emergency Hospital Petroșani (area of 0.5 ha)).
  • I.L.Caragiale Park, str. 1 Decembrie 1918 (near Sports School and Petroșani Court (area of 0.3 ha)).
  • Anghel Salygni Park, str. 6 Martie.
  • Central Market Park (located on Nicolae Bălcescu st., corner with Avram Iancu st., near Central Market (area of 0.8 ha).).

Sports[edit]

  • Mountain bike
  • Riding on alpine routes
  • Hunting tourism
  • Paraplane

Cultural events[edit]

  • Intemational Folklore Festival - is held every year
  • Halls of spring and fall of art petrosanene
  • Camps of artistic creation (Summer University)
  • Exhibition of numismatics
  • Exhibition of cartoons
  • Exhibition of fine art and glass icons

Sporting events[edit]

  • Junior National Championships in gymnastics
  • Handball competitions
  • Skiing competition at the national level (junior and senior)
  • Wrestling competitions at national level (junior and senior)

Buy[edit]

  • Jiul Shopping Center, Str.1 decembrie 1918,nr.79.

Eat[edit]

Drink[edit]

Sleep[edit]

Connect[edit]

Go next[edit]

  • Deva, the capital of Hunedoara County is 89 km away from Petroșani. Here you can see Deva fortress and you can visit the Dacian-Roman Civilization Museum.
  • Târgu Jiu, the capital of Gorj County is 51 km away from Petroșani. Here you can see the works of the famous sculptor, Constantin Brâncuși.
  • Hațeg is 50 km away from Petroșani.
  • Hunedoara is 74 km away. You can visit Hunyad Castle in Hunedoara.
  • Voineasa
This city travel guide to Petroșani is an outline and needs more content. It has a template, but there is not enough information present. Please plunge forward and help it grow!


en English